Vis de Vara


În a nopţii feerie,
Ea aşterne pe-o hârtie,
Numele iubitului,
Dulcea floare a câmpului,
Murmurul izvorului,
Şi suspinul codrului,
La apusul soarelui,
Peste chipul dragului,
Alungând orice oftare,
Din a nopţii negurare,
De pe câmpurile goale,
Unde ei se întâlneau,
Şi dulce se sărutau,
În braţe ei se strângeau,
La ureche îşi şopteau,
Vorbe de-o dulceaţă rară,
Sperând să se vadă iară,
Pe aceleaşi câmpuri goale,
Presărate cu cristale,
Doi copii ce se iubeau,
Şi în negura cerşeau,
Înc-o geană de lumină,
Să nu-i lase în suspine,
Nici pe el,dar nici pe ea,
Noaptea nebună şi rea!



Etichete: