Dacă vrei să fii om, continua să înveţi!


      Am întâlnit în viaţa multe tipuri de oameni. Pe unii îi mai văd şi astăzi, alţii sunt parte din sufletul meu, unii au ales să plece luând cu ei frânturi  din inima mea. Pe unii dintre ei îi mai ştiu doar din amintiri, căci azi nu mai fac parte din viaţa mea, deşi în trecut o existenţă fără ei nu voiam să văd, nu mi se părea cu putinţă o astfel de viaţă. Şi uitaţi-mă azi, încă supravieţuiesc, animată de amintiri, trăind prin amintiri care mă întristează şi mă bucură în acelaşi timp. Pe alţii îi mai ştiu doar după chip, au fost în viaţa mea în treacăt, întâmplător, dar azi când îi văd parcă nu îmi trezesc nici un sentiment. Îi privesc şi nu îmi pot aminti numele lor, mă privesc îndelung asemenea mie dar atât. Probabil şi ei simt aceleaşi trăiri, au în minte aceeaşi veche fraza “Oare de unde îl/o cunosc?”. Sunt şi oameni pe care mi-i amintesc după nume, însă mi-e imposibil să le văd chipul pentru că au plecat prea devreme, sau acum mult timp, însă amintirile cu ei îmi vin frecvent în minte. Amintiri fără chipuri, trupuri simple, purtătoare de măşti. Măşti pe care le pot doar contura, fără să disting culoarea ochilor, forma nasului, grosimea buzelor, pomeţii rozalii.
    Am întâlnit fel de fel de oameni si de la fiecare am învăţat câte ceva, fiecăruia i-am dat câte ceva: unora timp, altora părţi întregi de suflet, o vorbă bună, o mână întinsă care să-i ridice de la pământ, adevărul pe care îl aşteptau de mult şi pe care mulţi au refuzat să îl spună de teamă să nu rănească, sfaturi şi povestiri care să-i ferească de pericole, experienţe împărtăşite, zâmbete, lacrimi, încurajări, păreri de rău, stabilitate, încredere, iubire, respect, o vorbă răstită care să-i trezească la realitate, un sărut, o îmbrăţişare, o urare de bine, un gând de mai bine. Toţi cei care au trecut prin viaţa mea au primit ceva din partea mea, voluntar sau involuntar. Dar de asemenea mi-au  luat şi alte lucruri în schimb în afară de cadoul făcut. Au devenit avari şi au dorit mai mult, au crezul că merită mai mult, şi-au însuşit ceea ce nu meritau, forţat sau prin vorbe mieroase. În fond, nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită sau nu atrage cu sine repercusiuni.








Etichete: ,