Impresii de sfarsit de an 2014

         Întotdeauna mi-a plăcut aerul curat de iarnă. Am adorat mireasma de aer curat ce se revarsă odată cu fulgii de nea peste oraşul agitat şi plin de poluare. Pe fundal, se aud acorduri de pian. Richard Clayderman mângâie tandru clapele albe şi negre ale pianului. De multe ori am scris articole întregi pe muzica să şi cel mai probabil, îl voi aduce cu mine în scrieri şi în anul care vine.
       Am lecturat retrospectiva anului 2013, înainte de a-mi face curaj pentru a o desăvârşi pe cea din 2014. Am lăcrimat dureros şi mi-am dat seama cum se poate schimba viaţa unui om de la un an la altul. Probabil eram conştientă de asta, mai ales că m-am găsit de multe ori făcând o paralele între cei doi ani şi perioadele care treceau. Am ajuns la concluzia fericită a faptului că acest an a fost cu mult mai bun decât precedentul şi că m-am schimbat mai mult în bine şi am avut mai multe ocazii de a fi fericită. Am ales să nu mai las ocaziile să treacă pe lângă mine şi să profit de absolut orice prilej pentru a face ceea ce îmi place. 
    Nu ştiu dacă are legătură cu superstiţia mea, sau 13 are o influenţa nefastă pentru mine, dar sunt atât de multe diferenţe între cei doi ani, încât e greu să crezi că mai exista coincidenţe. S-au întâmplat multe în viaţa mea şi s-au schimbat şi mai multe în sufletul meu. De mai bine de jumătate de an sunt singură, sfârşind o relaţie de trei ani jumătate care mă distrugea psihic şi fizic şi care îmi dădea o stare de singurătate în doi usturătoare, sufocantă şi atât de evidentă. Am trecut de la "Nu ai voie să zâmbeşti!" sau "De ce râzi atât?" la "Râzi din toată inima!" sau "Eşti frumoasă când radiezi de fericire!". Cred că sunt cei mai importanţi paşi din acest an. Mă văd zâmbind mai des şi mă surprind şi mai des râzând din toată inima înconjurată de oameni frumoşi şi cu sufletele mari. Da, am descoperit şi redescoperit oameni frumoşi în acest an. Oameni cu sufletele pline de iubire mi-au poposit în viaţă şi m-am legat atât de firesc de ei şi ei de mine, încât o asemenea legătura este indestructibila în timp şi la distanţă.

   Am întâlnit, de asemenea, sufletul care cred că se potriveşte cel mai bine cu al meu. Am descoperit omul care de patru ani de zile îmi înfrumuseţează viaţa şi cel datorită căruia nu m-am dat bătută. Cu el alături, am avut parte de cele mai frumoase cinci luni din viaţă şi orice ne-ar rezerva viitorul, orice relaţie va fi să fie între noi, nu regret nimic şi nu voi nega niciodată impactul pozitiv pe care l-a avut în viaţa mea şi pe care încă îl mai exercita în viaţa mea pentru că m-a schimbat în bine. Ştiu asta pentru că sunt mai atentă la mine şi pentru că toţi ceilalţi remarcă o schimbare a mea, mai frumoasă decât cele precedente şi o linişte sufletească ce sparge barierele vizualului, ajungând până la pragul de a se simţi atât de firesc, simplu şi pur doar dintr-o conversaţie sau în privirile şi zâmbetele pe care le afişez fără sfiala şi din toată inima.
       Anul acesta, în afară de mama mea, tatăl meu a fost următorul părinte care a luat calea străinătăţii, lăsându-mă confuză, speriată şi incredibil de panicată în privinţa modului în care mă voi descurca, singură, cu toate câte rămăseseră acasă. Datorită bunicilor şi a mătuşii mele, am reuşit să fac faţă cu brio şi să îmi ajute Dumnezeu şi mie şi lor, să facem faţă şi în continuare la toate câte vor veni sau ne vor încerca şi în anul următor.
         Am reînceput să visez, să cred în oameni şi în sufletele bune care nu s-au pierdut în marea de suferinţă, nepăsare şi lovituri puternice şi îmi dau seama cât de puternică am devenit şi cât de mult am început să simt într-un timp relativ scurt. Oamenii au continuat să vină şi să plece. Mai mulţi au venit decât au plecat. Am suferit şi o pierdere teribilă, atât având în vedere importanta persoanei pentru mine, cât şi pentru o ţară care nu ar trebui să îşi mai piardă tineretul sau să îl lase să se piardă pe drumul nereuşitelor şi a decăderii.

       De asemenea, am călătorit mai mult şi am reuşit să văd locuri şi oraşe frumoase unde mi-am lăsat o parte din inimă, tocmai pentru a reveni. Am văzut oraşul Petroşani, staţiunea Strajă ( de două ori, o dată în primăvară şi o dată în iarna ), de unde am plecat cu amintiri atât de frumoase. Apoi, am ajuns în sfârşit în oraşul inimii mele, Cluj Napoca, unde am legat prietenii şi am petrecut cele mai frumoase clipe din viaţa mea de până acum ( am reuşit să ajung acolo în iulie, septembrie, octombrie şi decembrie. Foarte posibil să mă reîntorc în februarie ). Am văzut un alt fel de Bucureşti cu alt fel de oameni, buni şi frumoşi, care au intrat firesc în inima mea şi care mi-au adus bogăţie spirituală şi zâmbete sincere. Am ajuns şi la Ocnele Mari, unde am petrecut alături de mama mea clipe frumoase şi relaxante. Încă îmi e dor de ea, din inimă şi abia aştept să o revăd. Apoi, fără să mă gândesc că voi mai pleca curând în excursii, am ajuns şi la Braşov în a doua zi de Crăciun unde m-am relaxat şi am petrecut clipe frumoase şi amuzante. De acolo m-am întors cu zăpadă care face din ultima zi a anului, o zi de iarnă în adevăratul sens al cuvântului, rece, frumoasă şi în ton cu tot ce ştiam că aduce iarna.
     Una peste alta, a fost cel mai bun an al vieţii mele de până acum. Am reuşit să fac multe dintre cele propuse şi să mă bucur cu adevărat de viaţă şi de oportunităţile oferite. De asemenea, vreau să mulţumesc tuturor celor care au făcut din acest an unul de vis şi să mă rog ca anul ce vine să ne prindă pe toţi sănătoşi, la fel de fericiţi sau chiar mai voioşi şi tot împreună ori de câte ori ni se iveşte oportunitatea.
     Acesta este ultimul articol pe care îl postez în anul 2014 şi sper că în 2015 să fiu mai prezenta, să am mai multe motive să sărbătoare, articole mai cuprinzătoare şi dese în care să povestesc toate câte se întâmplă în viaţa mea de om şi de blogger, să îmi găsesc liniştea sufletească alături de un om care să mă accepte aşa cum sunt şi pe care să îl răsplătesc cu iubire şi grijă iar sănătatea, pentru că fără ea nu facem faţă niciunei provocări, să nu îmi mai cadă în hăul bolii şi durerii pentru că visele să mi se împlinească.
      În afară de sănătate, în 2015, în doresc din toată inima ca cel mai mare vis al meu să prindă contur iar cartea Balsam pentru Suflete să vadă lumina tiparului după nopţi nedormite, luni de corecturi şi rescrieri, povesti reale şi răsturnări de situaţie ciudate.
     Dragi cititori, vă doresc din toată inima, Un An Nou plin de sănătatea de care cu toţii avem nevoie pentru a depăşi obstacolele vieţii, putere de muncă pentru ne a îndeplini dorinţele cele mai arzătoare, oportunităţi de care să profităm la maxim fără să ne temem că nu vom reuşi, curaj să ne înfruntăm temerile şi să le depăşim, visuri împlinite pentru a naşte vise noi, fericire cât cuprinde şi zâmbete sincere care să ne lumineze chipurile frumoase, linişte sufletească pentru a continua scrierea cărţii ce cuprinde cele mai importante momente ale vieţii de om, stabilitate financiară ca să facem faţa vieţii grele pe care o ducem zilnic pe braţe şi tot ce-i mai bun pe lume!
        Bun găsit an nou! Am nădejdea vie, că noi oportunităţi mă aşteaptă. Sper în anul nou ce vine şi îmi doresc să fie mai bun şi generos cu sufletul meu. Cine ştie, poate noi oameni vor ocupa locurile rămase vacante în trăsură sufletului care ne poartă la braţ cu oamenii dragi nouă, pe strada vieţii.


Etichete: ,