Visuri cu parfum de împlinire

      Dacă nu mă cunoşti de foarte mult timp, ai impresia că am o viaţă palpitantă pentru că niciodată nu stau locului prea mult timp. Dacă mă cunoşti, destul de bine, nu mai ai îndoieli în ceea ce priveşte viaţa mea palpitantă căreia nici eu nu îi fac faţă. Sunt visătoare şi iubitoare de frumos, deci foarte rar cu picioarele pe pământ dacă un vis e pe cale să se împlinească. Pur şi simplu aşa sunt eu, un fel de "mi-am greşit cariera" constant. Învăţ zi de zi să fiu omul spre care tind.
     Am absolvit Colegiul Naţional Economic "Gheorghe Chitu" din Craiova şi deşi urăsc matematica cu toată fiinţa mea sunt totuşi fecioară, deci îndreptată spre ştiinţe exacte. Aşadar, surprinzător sau nu, mi-a plăcut enorm contabilitatea. Poate şi datorită doamnei profesoare Coman Sorina care a avut grijă să ne prezinte materia astfel încât să învăţăm cu ce se mănâncă şi cât de utilă îţi este în orice domeniu activezi.
  Temându-mă de matematică, am refuzat să continui pe acelaşi făgaş studiile. Îmi doream să studiez comunicarea, relaţiile interumane sau jurnalismul. Am sfârşit studentă la ISE pentru un an. Bine-nţeles restantă am avut la matematică. În acel moment am zis pas şi m-am orientat spre altceva. Sunt studentă în anul doi la Istorie şi cu gânduri serioase de a-mi definitiva studiile şi la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor. De fapt, informaţiile pe care le-am aflat în ultima perioadă m-au făcut să mă gândesc serios dacă încă doi ani de economie ar fi pierdere de timp sau o oportunitate fantastică.
 Romanii sunt tot mai reticenţi la ideea de credit bancar. De fapt, se feresc tot mai mult de ideea de domeniu financiar-bancar. Ca în orice domeniu, orice reticentă este cu dus-întors. Pe de-o parte, încrederea populaţiei a scăzut pentru că există tot felul de costuri ascunse sau stipulate foarte mic, ilizibil chiar. Ştim, desigur, că una dintre cele mai frecvente minciuni este aceea că "Am citit, am înţeles şi sunt de acord cu cele de mai sus drept urmare semnez". Şi, desigur, faptul că se pune foarte mult accent pe credit în valută şi nu pe credit în lei. Desigur, nu toţi cei care solicită un credit, sunt eligibili pentru obţinerea acestuia în moneda naţională, dar este cel mai sigur credit în cazul în care îţi iei salariul în lei şi de la care nu ai surprize. Cel puţin nu atât de mari ca la cel în valută.
    De ce mă gândeam să îmi definitivez studiile? Pentru că nu ştii niciodată cât de utile îţi pot fi, în primul rând. În al doilea rând, am "făcut cunoştinţă" cu AVBS, care este o companie ce s-a axat pe consultanța în domeniul financiar bancar, având ca parteneri atât instituţii bancare, cât şi non-bancare. Aceştia, pun la dispoziţia celor interesaţi de ideea de a activa într-un alt domeniu, posibilitatea deschiderii de franciză AVBS Credit, cu costuri zero şi consultanţă de specialitate. M-am gândit că aş putea, după absolvire, să fac cursuri de specialitate mult mai complexe şi să mă gândesc la ideea de a deveni propriul meu şef, un broker de credite bancare care să ofere cele mai bune servicii pliate strict pe nevoile clienţilor. Desigur, pentru aceasta ar trebui să îmi transform casa într-un birou personal şi aş îmbina cumva şi stabilitatea şi profesionalismul pentru că nu aş fi obligată să am alte costuri inutile pe lista de cheltuieli, ci aş lucra de acasă. Simplu şi la îndemână.
    Să pornesc o afacere de la 0 mi-ar fi imposibil, din cauza faptului că nu dispun de incredibile resurse financiare sau de curajul de a porni singură într-o afacere nouă. Într-o franciză, ai avea susţinere şi consultanţă de specialitate, la îndemână. De asemenea, aş vrea să fiu un şef model pentru subalternii mei. Să îi tratez cu profesionalism şi prietenie. Probabil aş angaja o parte dintre colegii care au făcut şi fac practică în instituţii financiar bancare. Aşadar, aş avea oameni cu experienţa pe care aş putea să îi modelez la diferite traininguri de aprofundare în domeniu, aş scuti statul de câţiva noi şomeri pe care i-aş încadra direct în piaţa muncii şi eu aş avea siguranţă că am alături oameni de calitate şi cu potenţial pentru viitor.
   Faptul de a fi corect şi concret în exprimare, ar însemna să triez pe categorii de nevoi clienţii cu care să fiu exactă şi cărora să le prezint toate costurile. Nevoile umane variază şi cum unui om însetat nu îi poţi da de mâncare, şi eu aş oferi doar serviciile care se pliază pe nevoile solicitanţilor cu informaţiile bine documentate şi transparente. Un ajutor de nădejde, mi-ar fi un simulator de credito aplicaţie gratuită pusă la dispoziţie de AVBS credit, care poate fi descărcată atât pentru Android cât şi pentru iOS. Astfel, nici măcar o surpriză nu va putea să dezamăgească potenţialul client şi el va şti exact la ce să se aştepte în momentul contractării unui credit.
  Mi-ar plăcea să ştiu că încrederea oferită oamenilor, ar fi cea mai bună carte de vizită a afacerii mele şi să nu fiu nevoită să agasez oamenii cu telefoane peste telefoane. Am păţit-o şi nu dau vina pe funcţionari. Ordinele vin de mai sus şi nu este intenţia angajaţilor de a mânca, efectiv, timpul preţos al oamenilor. Ordinele sunt ordine şi şeful este şef, oricât de tare ai ţine la principiile tale. Nimeni nu îşi permite să îşi piardă un loc de muncă, cel puţin nu în zilele noastre.

  Aş antrena inclusiv liceeni care sunt doritori de a învăţa mai multe despre domeniul financiar-bancar, pentru că unii dintre ei au idei absolut fantastice şi firmele de exerciţiu care îi pregătesc pentru joburile viitoare, merită o susţinere mult mai diversificata şi nu doar la stadiul de vorbe. Ştiu că în liceu am avut ca firma de exerciţiu, o cofetărie cu produse tradiţionale romaneşti. Prăjituri şi preparate de patiserie care ar fi păcat să se uite în timp, mai ales că sunt romani plecaţi de atât de mult timp de acasă, încât ar fi păcat să nu guste în ţară prăjiturile copilăriei. 
  Ar fi un alt gând fantastic să îmi antrenez şi bunica în ideea de afacere şi clienţii francizei să fie întâmpinaţi cu bunătăţile pe care aceasta le pregăteşte cu multă dragoste. Să se simtă măcar puţin acasă, la mine acasă, unde afacerea se îmbină frumos cu bunătatea şi familia. Cine ştie, poate ulterior chiar îmi voi deschide o cafenea sau cofetărie cu produse romaneşti ca la mama acasă.
   Voi ce visuri aveţi pentru "când veţi fi mari"? Ce idei vă dansează prin minte când vă gândiţi la domeniul de activitate cel mai profitabil pentru voi? Aţi lua în calcul ideea deschiderii unei francize?
   Particip cu acest articol la cea de-a doua probă a competiţiei Spring SuperBlog 2015

Etichete: